vineri, 4 iulie 2014

nedefinirea unor clipe

între o bataie de clopot
și visul tău e loc de o veșnicie
tulburată cu inima de cristal
stau în poarta vieții
așteptând

și munți cu vârfurile șlefuite
aruncă flăcari
limbile se despletesc
apele de dezgolesc de gând

acolo e tărâmul
multcăutat ridic piciorul de cristal
zornăie trupul meu îți zic
aruncătoarele de sabii apun
peste mal o altă umbra se desprinde

capetele cavalerilor se întorc
se întorc așa
cum s-ar întoarce limbile
în ceasuri strigate

stau fac plecăciuni
deasupra sorții
groapa se va închide

nisipul nu-i decât un adjuvant
iubesc strig și caut
necuprinsul tău din mine
izvoarele secate
își caută drum

aud țacănitul mașinilor
de scris atârnate de poala cerului
îmi vor scrie povestea
poate
scobind în trupul neschimbat

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu